Cartea roşie - Liber novus

Acestea sunt cuvintele psihologului C.G. Jung scrise in 1957, in care se refera la deceniile cand a lucrat la Cartea Rosie, din 1914 pana in 1930. Cu toate ca se stie de peste optzeci de ani de existenta ei, Cartea Rosie nu a fost inca niciodata publicata si nici nu a fost pusa la dispozitie publicului jungian larg, discipolilor si succesorilor lui Jung. Fiind efectiv cartea centrala a operei jungiene, ea este publicata acum intr-o editie facscimil completa, cu un studiu introductiv si note contextuale semnate de bine cunoscutul cercetator al scrierilor lui Jung, Sonu Shamdasani. Se va putea studia acum autoexperimentul lui Jung pe baza documentatiei primare mai degraba decat a imaginatiei, barfelor si speculatiei si surprinde mai bine geneza operei sale mai tarzii. Timp de aproape un secol, o astfel de lectura pur si simplu nu a fost posibila, iar vastei literaturi despre viata si opera jungiana i-a lipsit accesul la singurul document de-o importanta covarsitoare. Publicarea Cartii Rosii ne da posibilitatea unei noi epoci in intelegerea scrierilor lui Jung. Ne ofera o deschidere unica spre modul in care si-a recuperat sufletul si a constituit o psihologie. Ar putea sa fie cea mai influenta scriere, nepublicata pana in prezent, din istoria psihologiei. Acest facsimil exact al Cartii Rosii reveleaza nu numai o minte extraordinara in actiune, ci si mana unui inzestrat artist si caligraf. Presarate printre mai bine de doua sute de pagini ilustrate atat de atragator, gasim picturi ale caror influente se intind din Europa, Orientul Mijlociu si Orientul Indepartat, pana la arta nativa a lumii noi. Cartea Rosie este, precum Cartea orelor lucrata de mana in Evul Mediu, unica. Atat in privinta locului ei in cadrul dezvoltarii lui Jung, cat si ca opera de arta, publicarea ei marcheaza o mare cotitura.